"Religia e singura putere înaintea cãreia te poti pleca fãrã a te înjosi." Gh. Asachi
CALENDAR VOX POPULI STIATI CÃ. REŢETE METEO DIVERTISMENT SÃNÃTATE
PAGINA SPIRITUALA UTIL PENTRU DUMNEAVOASTRÃ, DOAMNÃ!



Pagina de intrare PAGINA SPIRITUALàRugaciunea TATAL NOSTRU COLINDE

Citiţi OMAGIU pentru pãrinţii Arsenie Boca şi Savian Bunescu. Click aici!


Pilda zilei de azi (din Pildelele Vechiului Testament):


CALENDARUL ORTODOX PERMANENT AL SFINTILOR LUNII

Data Sfintelor Pasti pânã în anul 2029:
Anul Data Paştelui Anul Data Paştelui
2012 15 aprilie 2021 2 mai
2013 5 mai 2022 24 aprilie
2014 20 aprilie 2023 16 aprilie
2015 12 aprilie 2024 5 mai
2016 1 mai 2025 20 aprilie
2017 16 aprilie 2026 12 aprilie
2018 8 aprilie 2027 2 mai
2019 28 aprilie 2028 16 aprilie
2020 19 aprilie 2029 8 aprilie

Cele 10 porunci date lumii de bunul Dumnezeu:
Aceste porunci au fost transmise lumii de Dumnezeu prin Moise,(vedeti Deuteronomul din Vechiul Testament, capitolele 5 si 6), întãrite de Domnul Isus Hristos, si sunt legi pe care trebuie sã le respecte cu sfintenie orice om, dar pentru a simti bucuria vietii linistite, a fi respectat si iubit de toti, apãrat de necazuri, trebuie sã îndeplineascã si cea mai mare poruncã:
  Marcu, în evanghelia sa a scris cã la o adunare a Fariseilor cu Domnul Isus Hristos, acestia l-au întrebat care este cea mai mare poruncã din legile lui Dumnezeu iar Domnul le-a rãspuns ceeace este scris si în Vechiul Testament: "Sã iubesti pe Domnul Dumnezeul tãu, cu toatã inima ta, cu tot sufletul tãu, cu tot cugetul tãu si sã iubesti pe aproapele tãu ca pe tine însuti". (rãspuns scris în Noul Testament, Evanghelia lui Marcu, capitolul 22, versetul 37).
  JURNALUL NOSTRU: Vechiul si Noul Testament se pot citi în Biblie, care se gãseste la Patriarhie sau la biserici. Nu cititi sau cumpãrati Biblie de ocazie, deoarece poate fi tipãritã cu modificari în interesul doctrinar al unor secte rãuvoitoare.


"Neâncetat sã vã rugati, pentru toate multumiti!"
Bine de stiut:  Iubitorul de oameni, bunul Dumnezeu, a rânduit, prin alesii Sãi, ca toti binecredincioşii creştinii sã facã rugãciuni la toate mesele lor, înainte de a se aseza la masã şi mulţumiri dupã ce se scoalã de la masã.
Maica Domnului
Rugãciunea înaintea micului dejun:

  Bine voi cuvânta pe Domnul în toatã vremea, pururea lauda Lui în gura mea. Ochii tuturor, Doamne, spre Tine nãdãjduiesc şi tu le dai lor hranã la bunã vreme. Deschizi Tu mâna Ta şi saturi pe tot cel viu de bunã voinţã. Drept este Domnul în toate cãile Sale şi cuvios în toate lucrurile Sale. Aproape este Domnul de toţi ce-L chiamã pe El întru adevãr. Aliluia. Aliluia. Aliluia.

Mulţumirea dupã micul dejun:

  Cuvine-se cu adevãrat sã Te fericim pe Tine Nãscãtoare de Dumnezeu cea pururea fericitã şi prea nevinovatã şi Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce eşti mai cinstititã decât Heruvimii şi mai mãritã fãrã de asemãnare decât Serafimii, care fărã stricãciune pe Dumnezeu-Cuvântul L-ai nãscut, pre Tine cea cu adevãrat nãscãtoare de Dumnezeu, Te slãvim.
Rugãciune înaintea mesei de prânz:

  Se începe cu rugãciunea
TATAL NOSTRU:


TATAL NOSTRU
Tatãl nostru
Care esti în ceruri
Sfinteascã-se
Numele Tãu
Vie impãrãtia Ta
Facã-se voia Ta
Precum în cer, asa
Ş pe pãmânt.

Pâinea noastrã,
Cea de toate zilele
Dã-ne-o nouã astãzi
Şi ne iartã nouã
Greselile noastre
Precum iertãm si noi
Gresitilor nostrii.

Şi nu ne duce pe noi în ispitã
Ci ne izbãveste de cel rãu
Cã a Ta este
Impãrãtia, Slava si Puterea

In numele Tãtãlui, al Fiului
Şi al sfântului duh, Amin

Mulţumirea dupã masa de prânz:
  Mulţumim Ţie Hristoase Dumnezeul nostru, cã ne-ai sãturat pe noi de bunãtãtile Tale cele pãmântesti, nu ne lipsi pe noi nici de Cereasca Ta Impãrãtie; ci precum în mijlocul ucenicilor Tãi ai venit, Mântuitorule, pace dându-le lor, asa vin-o şi la noi şi ne mântuieste.
 
Cina Cea de Taina
Rugãciunea înainte de masa de searã:

  Mânca-vor sãracii şi se vor sãtura, şi vor lãuda pe Domnul. Cel ce-L cautã pe Dânsul vii vor fi inimile lor în veacul veacului. Slavã Tatãlui şi Fiului şi Sfãntului Duh, Amin.
Pentru rugãciunile Sfinţilor Pãrinţilor noştrii, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pre noi. Amin.

Mulţumirea dupã masa de searã

Fãcutu-sa pântecele Tãu masã sfãntã având Cereasca Pâine, pe Hristos Dumnezeul nostru, dintru Care tot cel ce mãnâncã nu vor muri, precum a zis Hrãnitorul tuturor. Dat-ai veselie în inima mea din rodul grâului, al vinului, al untdelemnului, al lor s-au înmulţit. Cu pacea împreunã mã voi culca şi voi adormi cã Tu, Doamne, într-u nãdejde m-ai aşezat. Pentru rugãciunile Sfinţilor Pãrinţilor noştrii, Doamne Isuse Hristoase, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Pãrinţi, învãţaţi copiii sã se închine bunului Dumnezeu şi sã-i adreseze rugãciuni!
  Doamne Sfinte, Împãrate al cerului şi al pãmãntului, cautã din înãlţimea Sfântului Tãu Locas cu milã şi cu îndurãri asupra casei noastre.
  Dã sãnãtate şi toate cele bune tatãlui şi mamei mele, ca sã poatã îngriji de noi ţi de toti ai casei noastre, ţi ne ajutã ţi nouţ tuturor ca sã facem cele bune sţi plãcute Ţie.
  Cã a Ta este Împãrãţia şi Puterea şi Slava.
  În numele Tatãlui, al Fiului şi al Sfântului Duh,
    Amin.

  Te rog Doamne, dãruieşte pãrintilor mei har, milã, sãnãtate, voie bunã, putere, iubire şi toate cele de trebuinţãă, ca sã mã creascã în adevãrul Tãu şi în respect de cele sfinte. Amin.
Rugãciunea şcolarului.

Doamne astãzi plec la şcoalã
Fãrã jucãrii în poalăã
Tu ajutã-mi sã'nvãt carte
Sã ajung cât mai departe.

Am caiete, am condeie
Am penar închis cu cheie
Şi-n ghiozdan, lângã penar
Un frumos abecedar!

Tu ajutã-mi Doamne Sfinte,
Ca să fiu şcolar cuminte
Sã-nvãţ mult, sã nu fac rãu
Ca să fiu pe placul Tãu.
  Amin.
Îngerasul

Înger,îîngeraşul meu
Ce mi te-a dat Dumnezeu
Totdeauna fii cu mine
Şi mã-nvaţã sã fac bine.

Eu sunt mic, Tu fã-mã mare
Eu sunt slab, Tu fã-mã tare,
În tot locul mâ'nsoţeşte
SŞi de rele mã pãzeste

Doamne, îngeraşii Tãi,
Fie pãzitorii mei
Zi şi noapte, tot mereu
Pentru sufleţelul meu.
  Amin.
"Lãsati copilaşii sã vinã la Mine, şi nu-i opriţi, cãci Impãrãtia cerurilor este a celor ca ei".
  "Copii sunt niste flori; nu este de ajuns doar sã ne desfãtãm cu mireasma lor, ci este bine sã ne umplem sufletele de aceastã mireasmã. Copii sunt raze de soare care rãsar peste vieţile uneori foarte frãmântate ale pãrintţilor."
                                                            Danion Vasile - "Cum sã ne creştem copii" -

Pânã la Crãciun mai sunt zile. Copii îl aşteptã cu emotie.Dumneavoastrã...?




PARTEA DIAVOLULUI

de Denis de Rougemont
colectia Eseu
Fundatia Anastasia

  Ordinea socialã
(fragment)

 

            Nu există ordine adevărata decât în libertate. Nu exista libertate decât la oamenii care-si realizează vocatia si o slujesc. Si omul liber este singurul care respectă libertatea semenilor săi. Toate se leagă. Simtul aproapelui, responsabilitatea si libertatea sunt  lucruri intim legate: ele se creează reciproc şi nu pot subzista multã vreme unul fără altul. Si ordinea se naşte din alianţa lor.

            Cei care n-au  înţeles pânã acum cã libertatea este baza vie a ordinii, cã ea nu poate fi datã nimãnui, ci doar asumatã de fiecare ca un risc fără precedent, că ea este “incompatibilă cu slăbiciunea”cum zicea Vauvenargues, adică incompatibilă cu egoismul, cu insignifianta si cu spiritul de combinatii, cu arivismul, cu oportunismul si cu fuga din fata răspunderilor, cu prostia vanitoasa si cu lenea gândirii, cu respectul de bani, cu tonul palavragiu, cu buff-ul si cu sentimentalismul care fac cuprinsul oricărei demagogii, cultul succesului facil si intâmplator, frica de lovituri, frica de cuvinte limpezi- pe scurt, cu tot ceea ce caracterizează moravurile politice ale pseudodemocratiile noastre si gusturile lor de “mare public”, asa cum le intretin si le exploatează cinematograful, cărtile proaste de mare tiraj si publicitatea. Cei care n-au inteles încă nici acum că libertatea este funciarmente incompatibilă cu toate acestea; cei care nu stiu să dovedească faptul ca au înteles asta- acestia nu au dreptul sa-si spuna democraţi, ei nu meritã nimic mai bun decât un dictator.

            Cei care nu au înteles că libertatea înseamnă răspundere, acestia nu au nici un drept să-si revendice o libertate din care ei nu ar sti să scoată nimic, daca ar primi-o prin absurd si care le-ar face mai mult frică decât poftă, dacă i-ar cunoaste conditiile.

            Dacă ar fi insuficient să demascăm ipocrizia, si Dumnezeu stie dacă cuvintele ca democratie si libertate nu sunt niste ipocrizii, jalnice sau scandaloase, in gura miilor de prosti sau de cinici care se prevalează de ele. Ar fi insuficient si chiar primejdios. Căci această ipocrizie este si ea un omagiu pe care slabiciunea multimilor îl aduce oricărui ideal nelămurit presimtit.

            Gigantismul modern îi lipseste pe oameni de posibilitatea de a fi si de a se simti răspunzători în societate si în politică, deci de a fi liberi; această responsabilitate anxioasă cheamă pe dinauntru dictatura si ne fac nepunticiosi impotriva dictaturilor din exterior; dezordinea noastră intimă ne lasă deci in chip necesar si fără gres pradă “noii ordini” a totalitarilor; dacă nu ne place asta, trebuie sa ne schimbam metodele si atitudinile.

            Dar care sunt metodele si atitudinile  contrare gigantismului …?

            Răspund că nu exista ordine socială decât în micile comunităti, în orasele care păstreaza măsura omenească. Acolo vecinul poate sta de vorba cu vecinul si individual se poate face auzit. Consecintele actiunilor sunt vizibile, dragostea si ura sunt concrete si puterile pot fi controlate si sustinute de către cetateni, în cunostinta de cauza si de cetatean. Răspund că aceste mici comunităti nu vor putea subzista decât grupându-se, …pentru a-si dezvolta autonomia lor spirituală….

            Un minister al sensului cuvintelor, înzestrat cu puteri discretionare, aceasta ii trebuie Democratiei, pentru că, la urma urmei este un regim întemeiat pe cuvinte(regimul parlamentar, contractele sociale, legile, opinia publică, presa liberă, mitingurile, conferintele. Ministerul acesta era odinioara Biserica)…

            Un tiran sau un stat vor putea foarte bine sa interzica discursurile noastre si discutiile noastre, “sa înăbuse libertatea cuvântului”, la punctual la care am ajuns nu va fi un prea mare rău. Dar nu vor putea face nimic in ceea ce priveste ministerul care face ca in anumite momente, unele cuvinte să ne vorbească si nu altele, fie si cu voce scăzută. In taina unei temnite , stăpânii îii vor putea reduce la tăcere pe vorbăreti si pe marii oratori, vor putea să-i inlocuiască prin discursurile oficiale; vor putea arde toate cărtile; vor putea să-i impuste pe profeti- ei au putut răstigni si Cuvântul! Dar nu vor putea merge niciodată mai departe.

            Căci iată Pastile, unde Cuvântul a înviat; si in confuzia limbilor si a minciunilor, când frica, suferinta si rusinea nu ne mai îngăduie să mai articulăm nici chiar o  plângere care să se facă  înteleasă- Cuvântul e Cel care in clipa de faţă ne vorbeşte!   

_

 


Cuvinte ale parintelui Arsenie Boca

Extrase din cartea”Parintele Arsenie Boca-Mare indrumator de suflete din secolul xx”.

SPIRITISMUL

            Faradelegea vorbirii cu mortii, sau spiritismul, are vechime mare. In zilele noastre, a ajuns o adevarata moda de lume mare si, fiind cea mai subtire dintre amagiri , e si cea mai primejdioasa ratacire(...)

            Biserica nu tagaduieste spiritismul, ci il opreste. Iata de ce:

            Spiritul care vine nu poate aduce nici o proba indeajuns de convingatoare despre fiinta sau identitatea sa. Poate insira dovezi dupa dovezi, aratand ca stie lucruri, pe care, ni se pare noua, numai raposatul putea sa le stie. Dar si ingerii rai sau spiritele pot sa le stie tot atat de bine.In nici un chip nu putem fi siguri de identitatea celui care vorbeste sau scrie intocmai ca raposatul. Se intampla, adica, cea mai mestesugita substituire a persoanei, care e inlocuita si copiata intocmai intru toate, cum o stiam si noi ca amagirea noastra cea din buna credinta sa fie desavarsita; iar noi sa credem o lucrare de amagire, ca pe cea mai adevarata descoperire de dincolo. Si vazand ca cele mai multe descoperiri se implinesc mai pe urma, primesti fara de control cea mai de pe urma inselare. Iar aceasta o patesc mai ales cei ce ocolesc sfintele Predanii ale Bisericii si umbla dupa maiastra inselare ca sa-i povatuiasca aceia catre lumea de dincolo. E si mai usor: spiritismul nu cere lupta cu sine insusi, nu cere sfintirea vietii, nu cere recunoasterea dumnezeirii Mantuitorului, nu opreste ispitirea de Dumnezeu-caci tocmai aceasta e spiritismul. Ba, daca tii neaparat la acestea, pe langa toate acestea, sa mai crezi in spiritism, adica si in altceva pe langa Biserica intemeiata de Dumnezeu. Iar cu vremea, castigandu-ti increderea, te poti pomeni cu sfaturi impotriva mantuirii, sau prada nalucirilor care clintesc mintea din dreapta socoteala.

            Am putea fi intampinati de adeptii spiritismului cu cuvantul ca dintre sfinti multi au grait cu ingerii, iar unii cu adevarat au grait si cu ingerii, iar unii cu adevarat au grait si cu cei mutati de aici, ba si la viata i-au intors; dar asta a fost din ingaduinta lui Dumnezeu, ca o martirie a nemurire a sufletului si a invierii celei de obste, si ca o slava cu care i-a cinstit pe sfinti. Din cand in cand se arata intre oameni cat asculta Dumnezeu de sfinti cand arde intr-insii iubirea de oameni si voiesc sa-i scape de vreo mare nedreptate napastuita peste dansii: ei cer de la Dumnezeu marturia celui de dincolo de mormant. Dar de la minunile lui Dumnezeu prin sfinti si pana la descoperirile spiritiste e tot atata departare, cat de la sfinti la ispititoriide Dumnezeu. Viata Sfantului Ciprian, care inainte de a fi crestin era mare vrajitor si inselator de oameni, ne poate sta marturie si in privinta spiritismului.

            Alta pricina, pentru care Biserica isi opreste fii de la calea laturalnica a spiritismului si a vrajitoriei de toate treptele, e aceasta: s-a bagat de seama ca practica spiritismului duce la nebunie. Facandu-se cercetare undeva, intr-o casa de nebuni, s-a gasit ca 70 de insi la suta facusera spiritism. Cum se ajunge la nebunie e usor de priceput: fiecare sedinta se poate face numai daca toti cei din adunare se invoiesc sa imprumute din ei o anumita putere nervoasa, trebuitoare spiritului de dincolo, care scrie sau vorbeste printr-unul din cei  adunati. Acela isi pierde constiinta de sine in vremea  sedintei, cade in transa. Imprumutarea puterii nervoase pe care o solicita spiritele spre a putea comunica dincoace e mai mult o invoire la jaf pe socoteala sanatatii nervilor, jaf care duce, incetul cu incetul, pe unii mai repede, pe altii mai tarziu la a nu se mai putea sluji de minte si de nervi,

Caci talharite de spirite slabesc si, oarecum zicand, isi schimba firea, incat toate le vad printr-un duh strain, altfel decat cealalta lume normala. Asa incepe sa se arate nebunia, de cele mai multe ori fara intoarcere.


"Cea mai stralucitã cununã purtatã vreodatã de o frunte, rãmâne tot cununa de spini." V. Voiculescu

 Mini-editorial JURNALUL NOSTRU
  "Sã fii trup si suflet" - adesea folosim aceastã expresie pentru o dedicare totalã. Recunoastem deci, cã avem un trup si un suflet. Ne uitãm zilnic în oglindã sã vedem cum arãtãm, cu ce îmbrãcãminte ne stã mai bine, cum sã fim mai plãcuti. Dar la suflet, de câte ori ne uitãm? De câte ori ne întrebãm dacã avem un suflet plãcut? Din nefericire, tocmai ceea ce este
mai plãcut oamenilor si ocrotitorului nostru, bunul Dumnezeu, neglijãm.
  Iatã de ce, JURNALUL NOSTRU, îsi propune prin aceastã paginã sã vã aprindã o micã luminã în calea dvs. spre un suflet curat si plãcut, un suflet care vã asigurã linistea în tumultul vietii cotidiene, în care, parcã avem parte de prea multe ori de necazuri. Dumnezeu sã vã ajute în calea spre marea luminã a iubirii Domnului Isus Hristos, acolo unde nu este durere, nici întristare, nici suspin...

Dacã...



Mâine este o altã zi şi...alt gând!
HOME

Inainte de plecare
 click aici pentru  
o intrebare scurta
   adresata dvs.    


Copyright © 2002-

Free Web Hosting