CUTREMURE

Se poate alarma începerea unui cutremur de pãmânt major, cu cca. 30 secunde înaintea declanşãrii mişcãrilor periculoase.   Dotare: Se cumpãrã o alarmã auto, care functioneazã pe principiul declanşãrii semnalelor sonore şi/sau luminoase, în urma vibratiilor produse automobilului de un eventual "nepoftit". Ideal este o alarmã care functioneazã cu o baterie micã, pentru a elimina instalatia de alimentare electricã şi care are posibilitatea tehnicã de reglare a amplitudinii oscilatilor la care debuteazã semnalele de avertizare.   Montare: Alarma se fixeazã solid pe un stâlp de beton al clãdirii, care "pleacã" din fundatie, în pozitia recomandatã de fabricantul alarmei, pentru montare în maşinã.   Functionare: Alarma declanşeazã semnalele de avertizare, în momentul detectãrii oscilatiilor provocate de unda P a cutremurului, conform grafic de mai jos. Alarma se regleazã pentru declanşare la pragul cel mai sensibil. In cazul în care alarma declanşeazã semnalele de avertizare, la vibratii normale a zonei în care se aflã clãdirea, provocate de metrou, tramvaie, autobuze, industrie, etc., alarma se regleazã la pragul limitã de declanşare datoratã acestor vibratii. In cazul când amplitudinea acestor vibratii depãşesc amplitudinea undelor P, alarma este ineficientã, cãci se va declanşa doar odatã cu cutremurul major. (Undele S şi R)

Fazele unui cutremur major: - Cutremurele au urmãtoarea structurã : Unda P - Ajunge prima la destinatie, fiind inofensivã. Unda S - Ajunge a doua şi este distructivã asupra clãdirilor. Unda R - Ajunge a treia, fiind la fel de devastatoare. A- Alarma monitorizeazã continuu vibratiile suportului pe care este montatã. B- Cand alarma a detectat o unda P (reprezentând preludiul unui viitor cutremur major), se vor declanşa semnale optice şi/sau sonore, functie de tipul alarmei.   Alarma avertizeazã cu 30-60 secunde înainte de producerea cutremurului, în functie de epicentrul şi distanta la care vã aflati de acesta, compozitia solului şi diverse alte conditii. C- Faza periculoasã a cutremurului.

Ce se poate şi ce se recomandã sã se facã în 30 secunde, pânã la începerea fazei periculoase a cutremurului:   1. Dacã vã aflati la parterul sau cel mult la etajul 1 al imobilului, luati-vã copii, un aparat de radio mobil şi un telefon mobil şi fugiti afarã, cât mai departe de orice constructie. Dacã aveti timp, încuiati si uşa când ieşiti.   2. Dacã vã aflati la un etaj superior al imobilului, luati-vã copii, un aparat de radio portabil şi telefonul mobil şi duceti-vã sub o grindã a constructiei, într-un colt îngust.   3. Dacã sunteti pe stradã, duceti-vã într-un loc depãrtat de orice constructie, în special de cele mai înalte.   Nu uitati: NIHIL SINE DEO! Doamne ajutã-ne!

SCARA SEISMOLOGICÃ RICHTER
Gradul	Efectele seismului
1	Seism înregistrat numai de seismografe, imperceptibil pentru om.
2	Seism resimtit doar de unele persoane, mai ales la etajele superioare ale imobilelor.
3	Seism resimtit de un anumit numãr de oameni; pot fi apreciate durata şi directia seismului.
4	Zdruncinãturã constatatã de toatã populatia, mobilele şi paturile intrã în vibratie.
5	Trezirea generalã a celor care dorm; copacii se mişcã, se produc fisuri, cade molozul.
6	Bat clopotele bisericilor, crãpãturi în zid, cad coşurile caselor, se sparg geamurile, apar valuri pe cursul apelor.
7	Majoritatea coşurilor se prãbuşesc, se produc fisuri mari chiar în case în stare bunã, se sparg statui, se prãbuşesc stânci.
8	Distrugere totalã sau partialã a unor edificii.
9	Majoritatea clãdirilor din piatrã sunt distruse, se sparg conductele de apã şi gaze, se surpã munti şi versanti, deverseazã apa râurilor, lacurilor, mãrilor şi oceanelor (tsunami).
10	Se dezagregheazã constructiile din piatrã, se distrug constructiile din lemn şi ramuri, se distrug podurile, se contorsioneazã şinele de cale feratã, se dizlocã digurile.
11	Nimic construit de mâna omului nu mai rãmâne., se modificã topografia locurilor, alunecãri de teren, se formeazã lacuri noi şi alte cursuri de apã.

POWEREDJURNALUL NOSTRU